SUNATOAREA (Hypericum perforatum)
Aceasta planta care infloreste la margine de drumuri
si paduri, pe dealuri si cimpii, din iulie pina in septembrie, se mai
nurneste in limbaj popular si buruiana-de-naduf, buruiana-de-pe-rozor,
crucea-voinicului, drobisor, floarea-lui-loan, hemei-de-pamtnt, lemnie,
inchegatoare, osul-iepurelui, pojar, pojarnita, sburatoare, sunaica,
sovirvarita. Planta atinge o inaltime de 25-60 centimetri, are o tulpina
lunga si ramificata si infloreste in cime galbeh-aurii. Pentru a o recunoaste
sigur, zdrobiti o floare complet deschisa, va curge astfel din ea o
seva rosie. Planta inflorita este culeasa pentru a se pregati din ea
ceai si bai, in timp ce pentru uleiul de sunatoare se folosesc numai
florile. Credinta populara veche punea seva de culoarea singelui si
cu actiune balsamica a florilor in legatura cu singele si ranile Mintuitorului.
Intr-adevar, uleiul de sunatoare este eel mai bun ulei pentru rani,
caci are efect calmant, antiinflamator si cicatrizant. O legenda despre
aceasta planta povesteste: ,,Cind apostolul preferat al Fiului Domnului
se afla sub cruce, mihnit de moarte, a adunat cu grija plantele stropite
cu singele sfint, spre a le darui ca amintire scumpa credinciosilor
evlaviosi la moartea Mintuitorului." Seva rosie a aromatei plante
lasa tainic impresia ca in sub-stanta purpurie a florilor galben-aurii
ar trai ascuns un strop din singele Mintuitorului nostru.
In zi de Sihziene, simbolui fortelor sfinte ale luminii si caldurii,
sunatoarea straluceste in toata splendoarea ei florala unica. Pe vremuri,
fetele impleteau din ea coronite, iar cine dansa in jurul focului in
noaptea de Sinziene trebuia sa poarte o cununita din sunatoare - coroana
de Sinziene. In aceasta noapte plina de mister, fecioarele presarau
ramurele de sunatoare pe apa, spre a vedea din inflorirea florilor ofilite
cum va fi la anul cu petitorut lor.
In Austria superioara, taranul punea, dupa un vechi obicei, planta intre
doua felii de piine si o dadea viteior ca .hrana, pentru ca animalele
sale sa fie crutate de boli. Din pacate, aceasta traditie nu mai este
urmata astazi decit izolat, in anumite familii credincioase.
Din cele spuse rezulta cit de apreciata a fost sunatoarea inca din timpuri
stravechi. Ceaiul de sunatoare se foloseste in leziuni nervoase si boli
nervoase de tot felul, in rani de pe urma unor lovituri si vatamari
prin ridicat. El este insa si un leac excelent al diareei.
Nevralgia trigemenului poate fi si ea combatuta cu sunatoare, daca se
beau zilnic 2-3 cesti cu ceai de sunatoare si se freaca (extern) cu
ulei de sunatoare timp mai indelungat locurile afectate. Ne putem face
singuri o tinctura de sunatoare care are efect in boli de nervi, nevroze
si astenie insotita de insomnii. Tinctura este folosita, extern, ca
frectie, iar intern, se iau o data pe zi 10-15 picaturi intr-o lingura
cu apa.
Tulburarile de vorbire, somnul agitat, accesele de isterie, somnambulismul
sunt vindecate cu ajutorul sunatoarei,- la fel si incontinenta urinara
si depresiunile. Din practica mea am observat ca in toate aceste boli,
in afara intrebuintarii interne a ceaiurilor, pot aduce un ajutor eficace
si baile de sezut cu sunatoare (a se vedea ,,Modi!ri de foiosire").
Ele se fac o data pe saptamina, fiind urmate de 6 bai de picioare in
celelalte zile ale saptaminii. Aceasta cura se recomanda in starile
nervoase de orice fel.
Fetele tinere, aflate la virsta de crestere, ar trebui sa bea pentru
un timp cite 2 cesti cu ceai de sunatoare zilnic; el sprijina dezvoltarea
organelor genitale la femei si ajuta la inlaturarea dereglarilor cicluiui.
Un leac natural foarte laudat este uleiul de sunatoare. N-ar trebui
sa lipseasca din nici o gospodarie. Poate fi preparat foarte usor in
casa (a se vedea ,,Moduri de foiosire"). Isi mentine puterea curativa
timp de doi ani si este utilizat cu succes nu numai in ingrijirea ranilor
deschise, a ranirilor proaspete, a hematoamelor, a inflamatiilor ganglionilor
si a tenului aspru, ci este si un produs eficace de frictionare in cazul
durerilor de spate, de lumbago, de sciatica si reumatism. Pentru a avea
la indemfna un leac casnic contra arsurilor si a oparirilor, se tin
florile in ulei de in. Acest ulei se foloseste si la arsurile de soare.
Sugarii cu dureri de burta (colici) se linistesc daca burtica le este
masata cu ulei de sunatoare. - O taranca pe care o cunosc vindeca toate
ranile, chiar si pe cele ale animalelor ei de casa, cu acest ulei. Barbatul
sau a fost odata ranit grav la mina de o unealta. Compresele cu ulei
de sunatoare au inlaturat curind toate durerile, iar ranile i s-au vindecat
fara probleme. - Un alt taran a tratat cu succes o rana externa grava
de la piciorul calului sau cu ulei de sunatoare.
Un doctor a constatat la o fetita de 8 ani o inflamare a ganglionilor
limfatici ab-dominali. De fiecare data cind frigul actiona asupra fetei,
intern sau extern, ea avea dureri de burta, in cele din urma zilnic,
in special dimineata. Mama ei a citit ca uleiul de sunatoare poate fi
folosit cu succes in inflamari ale ganglionilor. A inceput sa frece
burta copilului de fiecare data cind se vaita de dureri. In scurt timp,
acestea i-au trecut.
MODURI DE FOLOSIRE
Prepararea ceaiului: Se opareste 1 lingurita (cu virf) de plante cu
1/4 litru de apa si se lasa putin sa stea.
Ulei de sunatoare: Flortle culese pe vreme insorita se introduc intr-o
sticluta pina la git fara a se indesa si se toarna ulei fin de masline
peste ele. Uleiul trebuie sa acopere florile. Sticla, bine astupata,
se lasa citeva saptamini in soare sau in apropierea masinii de gatit.
Dupa citva timp, uleiul capata o culoare rosie. Se filtreaza printr-o
bucata de tifon, se storc bine resturile si uleiul de sunatoare se trage
in sticle de culoare inchisa. In cazut utilizarii sale la arsuri, se
poate recurge pentru macerare la ulei de in in loc de ulei de masline.
Tinctura de sunatoare: 2 miini pline de flori culese in soare se pun
intr-un litru de rachiu si sticia se lasa 3 saptamini la soare sau alta
sursa de caldura.
Bai de sezut: 1 galeata plina cu sunatoare (tutpina, frunze si flori)
se lasa peste noapte in apa rece. Inaintea baii, continutul se da in
clocot si se adauga la apa de baie. Durata baii - 20 minute (a se vedea
,Bai de sezut").