SPLINUTA (Solidago virga-aurea)
Este numita in limba] popular si floare-boiereasca,
floare-buiaca, manunchi, smeoaica, splinarita, varga-de-aur. Aceasta
planta medicinala se gaseste la margini de paduri, in santuri cu apa,
pe povirnisuri si locuri defrisate de padure. Tulpina, stufoasa, presarata
cu lujeri cu flori galben-aurii, ajunge la o inaltime de cca. 80 centimetri.
Florile se pot aduna din iulie pina
in octombrie. Se utilizeaza in bolile si hemoragiile intestinale. Splinuta
este apreciata insa cu predilectie ca planta de leac impotriva bolilor
renale. Florile si frunzele creeaza o senzatie racoritoare si intrucit
planta deshidrateaza, ea este recomandata in afectiunile renale si vezicale.
Marele medic naturist, preotul Kunzle, istoriseste in scrierile sale
despre un barbat de 45 de ani care suferea de o boala grea de rinichi
ce se tot agrava. In cele din urma a trebuit sa-i fie scos un rinichi.
Si celalalt rinichi avea puroi si nu mai putea functiona normal. Atunci
omul s-a pus pe o cura cu splinuta. A amestecat splinuta, dragaica (sinziene)
si urzica-moarta-galbena in parti egale, si-a pregatit din ele un ceai
si a baut 3-4 cesti in timpul zilei, in inghitituri mici, drept care
boala i-a trecut complet, dupa cum singur a declarat, on 14 zile. Splinuta
are efect impreuna cu dragaica si urzica-moarta-galbena sau alba chiar
si in scleroza renalal, in irigarea renala si la racordarea la rinichiul
artificial, in toate cete trei cazuri am putut obtine succese prin tratamentut
fitoterapeutic indicat. Astfel, un barbat in virsta de 52 de ani, considerat
de doctor a avea scleroza renala incurabila si pensionat de boala, a
venit grifind si asudind la mine, dupa ce a urcat scara pina la etajul
intii si s-a trintit - rasuflind din greu - intr-un fotoliu. Dupa numai
o saptamina in care a baut zilnic cite 3 cesti din amestecul de ceaiuri
mentionat, i-a mers deja vizibil mai bine. Folosea insa toate plantele
proaspete, din natura. Dupa a treia saptamina nu-l mai supara nimic.
Toate incordarile nervoase de pe urma diverselor stari sufletesti ale
omului se descarca prin rinichi. De aceea, dupa un soc de ordin afectiv,
fie moartea subita a cuiva apropiat si drag, fie orice alta nenorocire,
se stie ca rinichiul este eel care sufera mai mult. Splinuta se dovedeste
a fi o planta medicinala care influenteaza cit se poate de pozitiv viata
afectiva. Ca atare, ceaiul de splinu|a ar trebui consumat neaparat in
cazul unor deceptii si al altor stari sufletesti stresante. Ingerul
pazitor al plantelor medicinale se gaseste in imediata apropiere a splinutei.
Simtim efectul ei de echilibrare in stari emotionale grele, asemenea
unei miini care mingiie, consoleaza si calmeaza. Deja privelistea splinutei
in mijlocul naturii actioneaza asupra noastra linistitor. Ar trebui
sa fim recunoscatori ca stim in apropierea noastra o planta care aduce
atita mingiiere.
MOD DE FOLOSIRE
Prepararea ceaiului : Se opareste 1 lingurita (cu virf) de splinuta
cu 1/4 litru de apa si se lasa sa stea putin. - Din amestecul de ceaiuri
deja mentionat se ia tot 1 lingurita (cu virfj si se pregateste ca mai
sus.