Din toate colturile Austriei si Germaniei vin sa ceara
ajutor oameni suferind de psoriazisul considerat din punct de vedere
medical drept incurabil. Noi insa, cei care credem in plantele medicinale,
stim ca Dumnezeu ne aduce ajutor prin abundenta plantelor de padure
si cimpie asternute la picioarele noastre.
Exista diferite tipuri ale acestei boli chinuitoare: asa-numitul psoriazis
rosu, care se manifesta prin pete foarte rosii, bine delimitate, un
altul, la care pielea parea ar fi acoperita cu solzi de peste si al
treilea cu o piele pergamentata, crapata, groasa, ale carei crapaturi
se adincesc seara, se desfac si pricinuiesc omului chinuri mari. La
acestea se adauga niste mincarimi foarte puternice, ceea ce inseamna
o impovarare nervoasa grea pentru fiecare bolnav. Pielea produce si
indeparteaza zilnic o mare cantitate de coji, la orice miscare acestea
curg pe jos.
Cu ani. in urma am aflat despre o femeie de 38 de ani, a carei piele
era de la git in, jos crapata si pergamentata, care isi pierduse parul
de pe cap si trecuse prin niste suferinte interminabile. In spital,
chinurile i se domolisera putin prin faptul ca fusese bagata pina
la git intr-un sac de nailon. Astfel, pielea i se mai muia putin prin
transpiratie si durerile se mai diminuau. De schimbat, insa, nu se
putea schimba nimic in maladia ei. Atunci am realizat ca numai plantele
depurative, dezintoxicante pot vindeca o asemenea boala. Cind a folosit
ceaiul alcatuit de mine si a tinut regimul alimentar corespunzator,
succesul a venit intr-o jumatate de an. In acest scurt rastimp parul
i-a crescut din nou, iar pielea a redevenit neteda si fara pete. De-atunci
am ajutat multe persoane bolnave de psoriazis.
Boala ia nastere din cauza unei dereglari a functionarii ficatului.
Trebuie deci ca pe Iinga utilizarea plantelor, sa se tina si o dieta
stricta pentru ficat: Sa se evite mezelurile (in. afara celor de regim),
cirnatii, afumaturile, carnea de porc ca si supele lor, apoi toate
felurile de acrituri, ca otetul, mustul, vinul, lamiile, portocalele,
grapefruiturile, fructele de padure si sucurile lor, si coacazele
negre sunt incluse aici, merele crude, cafeaua naturala, ciocolata,
cacaoa si mierea de albine, caci aceasta din urma formeaza acizi pe
care ficatul bolnav nu-i suporta. De evitat sunt, de asemenea, toate
tipurile de peste de conserve, pestele afumat, carnea de conserva,
fructele unicarpelare (pastaile) ca mazarea, fasolea si lintea si
orice fel de alcool. Permise sunt mincarurile cu lapte, laptele si
produsele lactate, salatele acrite cu iaurt, carnea usoara ca cea
de vitel, de pasare, cea fiarta de vaca, pestele proaspat sau congelat,
legumele usoare si zilnic mult compot de mere ca inlocuitor al fructelor
proaspete.
Amstec de ceaiuri:
10 grame de scoarta de stejar
30 grame de scoarta de salcie
40 grame de barba-popii
20 grame de fumarica
20 grame de coaja de nuca
30 grame de rostopasca
50 grame de urzici
30 grame de ventrilica
30 grame de filimica
20 grame de coada-soricelului
Se amesteca bine toate plantele, se ia 1 lingurita cu virf pentru
1 ceasca, se opareste si se lasa sa stea 3 minute. Ar fi bine sa se
foloseasca pe cit este posibil plante proaspete. Din acest ceai se
beau pe parcursul zilei 1 1/2-2 litri, inghititura cu inghititura.
Fiecare inghititura este asimilata imediat de organism si prelucrata.
Pielea trebuie unsa de 2 ori pe zi cu osinza. Daca este vorba de un
psoriazis cu cruste care acopera intregul corp, atunci se stoarce
prin storcatorul electric de uz casnic rostopasca proaspata, bine
spalata si se prepara prin frecare o alifie in proportia de 50 grame
de osinza la 5 grame de rostopasca. Pomada se pastreaza la frigider
in acelasi mod s-ar putea folosi pentru pregatirea alifiei sucul de
nalba proaspat stors.
In afara de aceasta, se recomanda bai cu adaos de infuzie de palaria-cucului
(priboi) La alinarea mincarimilor si la insanatosire contribuie si
baile complete de nalba si coada-calului (plantele se amesteca in
parti egale si se pun peste noapte la macerat in apa rece - 200 grame
pentru 1 baie, durata baii: 20 minute, inima in afara apei). - Toate
aceste procedee ajuta si in neurodermita.
Doi copii dintr-o familie se imbolnavisera de psoriazis. Fetita de
12 ani avea psoriazis de la 2 ani, baiatul de aproximativ trei sferturi
de an. Parintii au incercat totul, au fost cu fata la nenumarati doctori,
si in Elvetia, fara sa fi reusit o ameliorare a starii ei. Cu ajutorul
plantelor pe care copiii le-au cautat cu multa bucurie in timpul verii,
au putut fi scapati de aceasta boala. Mama a povestit ca fata are
acum o piele neteda ca un bebelus. Continua sa bea ceaiul in cantitati
mici.
Intr-un alt caz, psoriazisul rosu a desfigurat intreaga fata a unei
fetite de 12 ani suferind de aceasta boala de pe la 2 ani. Parintii
disperati incercasera si ei totul pentru a scapa copilul de boala.
Dupa o intrebuintare de 4 luni a retetei mele pentru psoriazis, am
revazut copilul cu o piele normala pe fata.
O doamna dintr-o locatitate din Austria superioara avea corpul acoperit
pe multe portiuni cu psoriazis rosu. La sfatul meu, a urmat cele explicate
mai sus si un rezultat s-a vazut deja dupa 4 saptamini. Treptat, petele
rosii au disparut complet. - Un caz asemanator la un morar din apropiere
de Mainz: Aplicarea procedeului de mai sus a facut ca psoriazisul
rosu sa dispara in scurt timp.
O calugarita care se chinuise 30 de ani cu psoriazis a inceput in
primele zile ale lui octombrie cura de ceai insotita de dieta. De
Craciun mi-a comunicat ca boala i-a trecut de tot.
In octombrie 1972 am aflat ca o femeie tinara, mama a trei copii,
suferea de aceasta boala cumplita. Se imbolnavise dupa un icter si
am presupus ca boala ei fusese provocata de o dereglare functionala
a ficatului. Tinara femeie era absolut peste tot acoperita cu cruste.
Nici pielea capului nu fusese crutata. Parul i s-a tot rarit, pina
la urma a trebuit chiar sa poarte peruca, pentru a putea sa apara
printre oameni. La fiece miscare cadea pe jos o ploaie de matreata
si de cruste. Seara, pielea incepea sa lucreze si se formau crapaturi
adinci. Femeia, care de obicei avea de cusut pentru copii pina la
miezul noptii, iar ziua isi ajuta sotul in munca sa de tapiter, de
abia mai avea forta inainte de culcare pentru a se unge cu ulei, a
se inveli intr-un cearsaf si a se baga in pat. In citeva rinduri a
petrecut mai multe saptamini in spital. Singura alinare gasita acolo
a fost aceea ca pielea i se muia prin transpiratie, atunci cind era
bagata intr-un sac de nailon legat la git. Plantele depurative in
combinatie cu regimul alimentar indicat au reusit si in acest caz
o vindecare completa dupa o jumatate de an. De la inceputul lui decembrie
i-au trecut orice epuizare si oboseala. Inainte de sarbatoarea de
Pasti din anul urmator, pielea ii era iarasi neteda, parul ii crescuse
din nou normal si frumos.
O scrisoare din Munchen: ,,In septembrie 1997 v-am cerut sfatul in
legatura cu fiul nostru Martin care avea atunci 13 ani. Diagnosticul
medicilor: neurodermita. Timp de 13 ani am fost cu el de la un medic
pediatru la altul, de la o clinica dermatologica la alta, de la un
tamaduitor la altul - fara rezultat. Medicii prescriau tot mereu cortizonul.
La 7 ani a fost doua luni la Davos. Doctorul de-acolo ne-a explicat
ca baiatul nostru avea aceasta boala din nastere, ca nu exista vindecare
si ca la fiecare puseu trebuia raspuns cu cortizon. Ceea ce s-a intimplat
in saptaminile si anii de dupa aceasta sedere la cura a fost cumplit.
Puseuri de temperatura pe banda rulanta, focare de puroi de pe talpi
pina la glezne, puroi in palme, rani deschise pe nuca genunchiului,
pe lobul urechii, git si fata. Cele mai rele dintre toate erau mincarimile
permanente si ganglionii inghinali mari cit un ou de porumbita, care
faceau ca orice pas sa-i fie insotit de dureri. In septembrie 1992,
starea i s-a inrautatit atit de mult, incit a trebuit sa-l internam
in spitalul din Schwabing. Medicii vorbeau de o septicemie cutanata.
Dupa un tratament intensiv cu cortizon a facut apendicita cu puroi.
Medicul ne-a spus atunci: «Sa fiti fericiti ca a fost apendicele,
alti copii capata ulcer gastric dupa un asemenea tratament.»
Din teste rezultase ca Martin era de curind alergic la toate ierburile,
bulbii, perii, ciupercile si tipurile de polen. Din februarie 1993
pina in iulie 1998 a fost desen-sibitizat (adica s-a incercat inlaturarea
sensibilitatii lui fata de ele). Insa tot nu s-a obtinut nici o ameliorare.
Din septembrie 1997, Martin bea, la sfatul dumneavoastra bun, 1 1/2
litru pe zi din ceaiul contra psoriazisului despre care scrieti in
brosura dumneavoastra. La inceput a baut ceaiul foarte recalcitrant,
ceea ce nu ne-a mirat; doar incercase deja atitea in van! Pur si simplu
nu mai avea sperante. Prima sa constatare: «Mami, fac foarte
mult pipi!» Dupa 14 zile am intrat dimineata in camera copiilor
ca sa-l trezesc si mi-a spus: «Mami, nici nu m-am bagat bine
in pat si am si adormit!» Mersul la culcare era pentru Martin
- se poate spune de cind era sugar - un cosmar: mincarimi si scarpinari,
nu putea sa adoarma, statea treaz ore in sir, chiar jumatati de nopti.
incepind cu acest prim adormit usor. Martin a fost convins ca ceaiul
ii face bine si s-a stracluit zilnic sa-si goleasca sticla. Starea
pielii a inceput sa se amelioreze in mod substantial, ici si colo
se mai scarpina, dar n-a mai ajuns la nici o infectie de cind bea
ceaiul. Uneori nici nu putem concepe acest lucru. Din ianuarie 1998
este fara pansamente si manusi de bumbac. Martin este acum in clasa
a IX-a a unui liceu de filologie moderna. Anul scolar 1997/98 a fost
pentru el primul in care n-a zacut bolnav saptamini si luni in sir.
Nu va puteti imagina cum a inflorit in acest an! Din septembrie 1998
participa iarasi, dupa o intrerupere de circa patru ani, la orele
de sport si este fericit. In iulie s-a iricheiat procesul de desensibilizare.
Medicii de la spital n-au nici o explicate pentru ameliorarea starii
pielii sale".
In vara Iui 1979 a fost la mine un medic din Germania, specialist
in boli interne, cu fiul sau de 21 de ani, care sufera de neurodermita
de la nastere. Tinarul trecuse in toti acesti ani prin niste chinuri
cumplite. Cind a inceput sa foloseasca plantele medicinale proaspete
a avut niste reactii puternice, ca nas infundat, presiune in zona
capului. Baile de coada-calulut au fost bine suportate, cele cu priboi
mai putin bine, desi ele influentau pielea in mod favorabil. Contra
uscaciunii pielii s-a folosit alifia de Hametum cu un amestec de suc
presat de nalba, ceea ce a avut un efect benefic. Si in acest caz
se remarca periodic o ameliorare. In primul nnd, convingerea ca se
va vindeca s-a transmis si pacientului. La mijlocul Iui octombrie
1999 si-a reluat studiile juridice.