Mirosul gurii nu este neplacut numai pentru cel afectat,
ci si pentru cei din jurul sau. Trebuie in primul rind stabilit medical
de unde provine. El poate avea cauze diverse: dintii stricati care
trebuie tratati, abcesele in cavitatea bucala, amigdalitele, secretiile
mucoasei nazale, dar si stomacul prost cu insuficient acid gastric
sau constipatia. La ultima mentionata se pune mai ales problema realizarii
unei digestii regulate.
In cazul abceselor din cavitatea bucala se face gargara cu ceai cald
de dragaica, in cel al amigdalitelor, cu ceai de salvie, tot ceaiul
caldut de salvie ajuta si la eliminarea secretiei mucoasei nazale.
Deseori sunt de folos in combaterea mirosului gurii citeva picaturi
de ulei de ienupar care, turnate intr-un pahar cu apa calduta, sunt
luate incet, in inghitituri mici. Si mestecarea semintelor de marar
poate indeparta mirosul greu. Daca el este provocat de tulburari in
cavitatea bucala, ajuta o gargara repetata cu 30-40 picaturi de tinctura
de smirna diluate in apa calduta.
Ceaiul de pelin este un mijloc excelent pentru a combate limba foarte
incarcata si mirosul neplacut al gurii. Parerea larg raspindita: ,,Pelinul
este sanatos si nu poate dauna niciodata" nu este deloc corecta.
Trebuie procedat cu economie in cazul pelinului. Astfel, la 1 ceasca
cu apa se ia doar 1/2 lingurita de pelin.