Cretisoara (Alchemilla vulgaris)
         
 
        
        Cunoscuta in limbajul popular si ca brumarie, cretarel, 
          faina-de-in, palasca, pleasca, raturjir, umbra-muntelui, umbrarul-doamnei, 
          cretisoara creste mai ales la margini de paduri si drumuri, povirnisuri 
          si cimpii umede din zone mai inalte si muntoase. Planta are frunze semicirculare, 
          cu 7-9 lobi, o tulpina tare care nu este foarte inalta si flori galbaen-verzui 
          fara stralucire, ce pot fi vazute din aprilie pina in iunie si chiar 
          mai tirziu. De ziua Trupului Domnului (Joia Verde – sarbatoarea 
          a bisericii catolice, n. tr. ) se implestesc in anumte regiuni cornite 
          din ea, pentru a impodobii fruntea Mintuitorului, acasa, in coltul icoanelor. 
          Frunzele crestisoarei stau uneori culcate la sol, iar dimineata se vede 
          in mijlocul lor o picatura de roua, stralucind o perla. La inaltimi 
          de peste 1000 metri gasim o varietate a crestisoarei care are partea 
          inferioara a frunzelor de o stralucire argintie, si care infloreste 
          atit pe teren calcaros, cit si pe cel de roca primara. In timpul infloririi, 
          planta este culeasa in intregime, iar mi tarziu numai frunzele; plantele 
          sunt lasata apoi sa se usuce in pod. Cretisoara este renumita mai ales 
          ca planta de leac pentru femei (in germana se numeste si „Frauenmatnel” 
          = mantou de dama, „Frauenknraut” = planta femeilor sau „Frauenhilf” 
          = ajutorul femeilor). Cretisoara n-ajuta numai in tulburari menstruale, 
          leucoree (poala alba, scurgeri), afectiuni ale organelor pelviene si 
          indispoziii la virsta menopazuei, ci, luata la inceputul puberatatii 
          impreuna cu coada-soricelului, infulenteaza benefic aceasta perioada. 
          Pentru cazurile tinerelor fete carora nu le vine ciclul menstrual in 
          ciuda medicamentelor precise de doctor, cretisoara impreuna cu coada-soricelului 
          (amestecate in parti egale) vor fi cele care vor reglementa aceasta 
          problema. Crestisoara are efect astringent si vindeca foarte rapid, 
          este folosita si ca mijloc diuretic si cardiotonic, in febra pricinuita 
          de leziuni, rani purulente si avcese neglijate.
          In urma unei extractii dentare este foarte indicat ceaiu de cretisoara. 
          Dupa mai multe clatiri ale gurii, rana se inchide in decursul unei zile. 
          Ceaiul de cretisoara indeparteaza slabiciunile musculare (adinamiile, 
          miopatiile) si articulare si ajuta in anemii.
          In leziunile postnatale, in relaxarea organelor pelviene ale femeilor 
          care au avut nasteri grele sau in predispozitia spre avroturi (pentru 
          fixarea sarcinii) si fortificarea fibrelor uterine, cretisoara ese de 
          mare folos. Incepind cu luna a treia, astefel de femei ar trebuii sa 
          bea ceai de cretisoara. Este un mijloc de atottamaduitor in toate bolile 
          de femei si ajuta, impreuna cu traista-ciobanului, chiar in histeroptoza 
          (prolaps uterin) si hernii inghinale. In aceste cazuri se consuma in 
          timpul zilei, incetul cu incetul, 4 cesti cu ceai de cretisoara pregatit 
          pe cit se poate din plante proaspat culese. In afara de acestea, se 
          maseaza locurile afectate cu tinctura de traista-ciobanului (a se vede 
          „Moduri de folosire”, la „Traista-ciobanului”), 
          iar in cazurile de polaps uterin se incepe frictionarea extern, din 
          zona vaginului in sus. Aici se folosesc, suplimentar, bai de sezut cu 
          coada-soricelului (sunt necesare 100 grame de plante pentru 1 baie), 
          in total 3 bai pe saptamina, caci apa de baie, reincalzita, mai poate 
          fi utilizata inca de 2 ori. 
          Stramosii nostrii intrebuintau aceste plante atit intern cit si extern, 
          pentru vindecarea ranilor, la epilepsii si hernii. Iata un citat dintr-o 
          carte foarte veche de plante medicinale: „Daca un om a avut o 
          hernie, fie el tinar sau batrin, sa puna sa fiarba un pumn de cretisoara 
          intr-o masura de apa atit cit lasi un ou tare sa fiarba si sa bea fiertura.”
          In medicina populara actuala, aceasta planta isi ocupa iar locul binemeritat. 
          In special medicul naturist si preotul elvetian Kunzie releva aceasta: 
          „Doua treimi din toate operatiile femeiesti ar devenii de prisos, 
          daca planta asta de leac ar fi fost folosita din timp si vreme mai indelungata; 
          caci ea vindeca toate inflamatiile organelor pelviene, febra, arsura, 
          supuratia purulenta, abcesele si herniile. Orice lauza ar trbui sa bea 
          8-10 zile din acest ceai; multi copii ar mai avea parte de mama lor 
          si multi vaduvi de sotiile lor, daca ar fi cunoscut acest dar dumnezeiesc. 
          Aplicata extern – zdrobita si facuta compresa – cretisoara 
          vindeca rani, intepaturi, taieturi. Copii care, in ciuda alimentatiei 
          bune, au o musculatura slaba, se intaresc prin uzul continuu al acestui 
          ceai”.
          Cretisoara care creste la inaltimi mai mari si are partea inferioara 
          a frunzelor argintie se intrebuninteaza mai ales in obezitate: 2-3 cesti 
          zilnic au un efect deosebit de favorabil. Ajuta si la insomnii; si diabetici 
          ar trebui sa bea des din acest ceai. Copiii debili si bolnaviciosi se 
          fortifica vazind cu ochii, daca li se adauga in apa de baie crestisoara. 
          La 1 baie se folosesc cca. 200 grame de ierburi (a se vedea „Bai 
          comprete”).
          Combinata cu traista-ciobanului, dupa cum este explicat in capitolul 
          „Traista-cobanului”, cretisoara ajuta contra atrofiei musculare 
          si in bolile musculare grele, incurabile. Aceasta planta medicinala 
          extrem de valoroasa se foloseste si in scleroza multipla. 
          „Mi s-a relatat dintr-o zona a tarii ca ceaiul de cretisoara (uz 
          intern – se bea; uz extern – sa fac splari in zona inimii) 
          a adus o ameliorare subustantiala a strarii bolnavului in cazul unor 
          grave afectiuni ale muschiului cardic”.
          Creatorul nostru, in mila SA nemarginita, a lasat sa creasca pentru 
          fiecare boala cite o planta; n-o sa putem niciodata sa-i multumim indeajuns 
          pentru aceasta. 
        
        Mod de folosire:
          -prepararea ceaiului: Se foloseste 1 lingurita (cu vraf) de plante la 
          ½ litru de apa, se opareste doar, se lasa sa stea putin.
          -compresa cu plante: Se spala o cantitate corespunzatoare de plante 
          proaspete se zdrobeste pe un fund de lemn cu un sucitor de taietei si 
          se aplica sub forma de compresa.
          -ados la baie: Pentru 1 baie completa sa iau 200 grame de plane uscate 
          sau citiva pumni de plante proaspete, se lasa intr-o galeata in apa 
          rece peste noapte, se incalzeste totul a doua zi si se toarna lichidul 
          peste apa de baie (a se vedea si „Bai compoete”).