| Meniu |
| Home |
Cretisoara (Alchemilla vulgaris)
Cunoscuta in limbajul popular si ca brumarie, cretarel, faina-de-in, palasca, pleasca, raturjir, umbra-muntelui, umbrarul-doamnei, cretisoara creste mai ales la margini de paduri si drumuri, povirnisuri si cimpii umede din zone mai inalte si muntoase. Planta are frunze semicirculare, cu 7-9 lobi, o tulpina tare care nu este foarte inalta si flori galbaen-verzui fara stralucire, ce pot fi vazute din aprilie pina in iunie si chiar mai tirziu. De ziua Trupului Domnului (Joia Verde – sarbatoarea a bisericii catolice, n. tr. ) se implestesc in anumte regiuni cornite din ea, pentru a impodobii fruntea Mintuitorului, acasa, in coltul icoanelor. Frunzele crestisoarei stau uneori culcate la sol, iar dimineata se vede in mijlocul lor o picatura de roua, stralucind o perla. La inaltimi de peste 1000 metri gasim o varietate a crestisoarei care are partea inferioara a frunzelor de o stralucire argintie, si care infloreste atit pe teren calcaros, cit si pe cel de roca primara. In timpul infloririi, planta este culeasa in intregime, iar mi tarziu numai frunzele; plantele sunt lasata apoi sa se usuce in pod. Cretisoara este renumita mai ales ca planta de leac pentru femei (in germana se numeste si „Frauenmatnel” = mantou de dama, „Frauenknraut” = planta femeilor sau „Frauenhilf” = ajutorul femeilor). Cretisoara n-ajuta numai in tulburari menstruale, leucoree (poala alba, scurgeri), afectiuni ale organelor pelviene si indispoziii la virsta menopazuei, ci, luata la inceputul puberatatii impreuna cu coada-soricelului, infulenteaza benefic aceasta perioada. Pentru cazurile tinerelor fete carora nu le vine ciclul menstrual in ciuda medicamentelor precise de doctor, cretisoara impreuna cu coada-soricelului (amestecate in parti egale) vor fi cele care vor reglementa aceasta problema. Crestisoara are efect astringent si vindeca foarte rapid, este folosita si ca mijloc diuretic si cardiotonic, in febra pricinuita de leziuni, rani purulente si avcese neglijate.
In urma unei extractii dentare este foarte indicat ceaiu de cretisoara. Dupa mai multe clatiri ale gurii, rana se inchide in decursul unei zile. Ceaiul de cretisoara indeparteaza slabiciunile musculare (adinamiile, miopatiile) si articulare si ajuta in anemii.
In leziunile postnatale, in relaxarea organelor pelviene ale femeilor care au avut nasteri grele sau in predispozitia spre avroturi (pentru fixarea sarcinii) si fortificarea fibrelor uterine, cretisoara ese de mare folos. Incepind cu luna a treia, astefel de femei ar trebuii sa bea ceai de cretisoara. Este un mijloc de atottamaduitor in toate bolile de femei si ajuta, impreuna cu traista-ciobanului, chiar in histeroptoza (prolaps uterin) si hernii inghinale. In aceste cazuri se consuma in timpul zilei, incetul cu incetul, 4 cesti cu ceai de cretisoara pregatit pe cit se poate din plante proaspat culese. In afara de acestea, se maseaza locurile afectate cu tinctura de traista-ciobanului (a se vede „Moduri de folosire”, la „Traista-ciobanului”), iar in cazurile de polaps uterin se incepe frictionarea extern, din zona vaginului in sus. Aici se folosesc, suplimentar, bai de sezut cu coada-soricelului (sunt necesare 100 grame de plante pentru 1 baie), in total 3 bai pe saptamina, caci apa de baie, reincalzita, mai poate fi utilizata inca de 2 ori.
Stramosii nostrii intrebuintau aceste plante atit intern cit si extern, pentru vindecarea ranilor, la epilepsii si hernii. Iata un citat dintr-o carte foarte veche de plante medicinale: „Daca un om a avut o hernie, fie el tinar sau batrin, sa puna sa fiarba un pumn de cretisoara intr-o masura de apa atit cit lasi un ou tare sa fiarba si sa bea fiertura.”
In medicina populara actuala, aceasta planta isi ocupa iar locul binemeritat. In special medicul naturist si preotul elvetian Kunzie releva aceasta: „Doua treimi din toate operatiile femeiesti ar devenii de prisos, daca planta asta de leac ar fi fost folosita din timp si vreme mai indelungata; caci ea vindeca toate inflamatiile organelor pelviene, febra, arsura, supuratia purulenta, abcesele si herniile. Orice lauza ar trbui sa bea 8-10 zile din acest ceai; multi copii ar mai avea parte de mama lor si multi vaduvi de sotiile lor, daca ar fi cunoscut acest dar dumnezeiesc. Aplicata extern – zdrobita si facuta compresa – cretisoara vindeca rani, intepaturi, taieturi. Copii care, in ciuda alimentatiei bune, au o musculatura slaba, se intaresc prin uzul continuu al acestui ceai”.
Cretisoara care creste la inaltimi mai mari si are partea inferioara a frunzelor argintie se intrebuninteaza mai ales in obezitate: 2-3 cesti zilnic au un efect deosebit de favorabil. Ajuta si la insomnii; si diabetici ar trebui sa bea des din acest ceai. Copiii debili si bolnaviciosi se fortifica vazind cu ochii, daca li se adauga in apa de baie crestisoara. La 1 baie se folosesc cca. 200 grame de ierburi (a se vedea „Bai comprete”).
Combinata cu traista-ciobanului, dupa cum este explicat in capitolul „Traista-cobanului”, cretisoara ajuta contra atrofiei musculare si in bolile musculare grele, incurabile. Aceasta planta medicinala extrem de valoroasa se foloseste si in scleroza multipla.
„Mi s-a relatat dintr-o zona a tarii ca ceaiul de cretisoara (uz intern – se bea; uz extern – sa fac splari in zona inimii) a adus o ameliorare subustantiala a strarii bolnavului in cazul unor grave afectiuni ale muschiului cardic”.
Creatorul nostru, in mila SA nemarginita, a lasat sa creasca pentru fiecare boala cite o planta; n-o sa putem niciodata sa-i multumim indeajuns pentru aceasta.
Mod de folosire:
-prepararea ceaiului: Se foloseste 1 lingurita (cu vraf) de plante la ½ litru de apa, se opareste doar, se lasa sa stea putin.
-compresa cu plante: Se spala o cantitate corespunzatoare de plante proaspete se zdrobeste pe un fund de lemn cu un sucitor de taietei si se aplica sub forma de compresa.
-ados la baie: Pentru 1 baie completa sa iau 200 grame de plane uscate sau citiva pumni de plante proaspete, se lasa intr-o galeata in apa rece peste noapte, se incalzeste totul a doua zi si se toarna lichidul peste apa de baie (a se vedea si „Bai compoete”).