Casul-Popii,Nalba (Malva vulgaris,neglecta)
Casul-popii cu frunze mici (M. vulgaris) – numit
si banuti, cas, colacel, covrigel, nalba-salbatica, nalba-rotunda, turtele
– creste pe langa garduri, margini de drum, ziduri vechi si grohotisuri
de panta, insa numai in imediata apropiere a unei regiuni populate.
Daca este gasit vreodata departe de orice asezare omeneasca, este sigur
ca acolo a fost odata o casa, o ferma sau o curte. Casul-popii cu frunze
mari (Malva grandifolia – M. silvestris) este genreal cunoscut
sub numele de nalba, eventual nalba-alba, nalba-de-camp, nalba-mica.
Aceste plante, ca si alte varietati de la Malva, sunt raspindite prin
gradinile de flori si zarzavat. Ele contin in frunze, flori si tulpini
substante mucilaginoase si tanante. Casul-popii cu frunzele mici este
o planta tiritoare, putin lemnoasa la baza rizomului. Ea are frunze
cu lujer lung, zimtate rotund si flori mici, de la violet la roz pai.
Fructul rotunjor arata ca o roata de cas, de aceea numele de „casul-popii”.
Nu exista probabil decit putini copii crescuti la tara care n-au mincat
aceste „rotite de cas” sau nu s-au jucat cu ele. Florile,
frunzele si tulpinile se culeg din iunie pina in septembrie. Inrucat
la uscat se pierd din substantele micilaginoase, planta ar trebui utilizata
cit se poate de proaspata. Dar si planta uscata mai are suficiente puteri
tamaduitoare. Nalba se dovedeste benefica mai ales sub fomra de ceai
in inflamatiile mucoaselor din interiorul organismului, in gasitrite,
in inflamatiile mucoaselor vezicale (ale vezicii urinare), gastro-intestinale
si alte cavitatii bucale, ca si in ulcerele gastrice (stomacale) si
intestinale. In acest scop se poate prepara o supa de frunze amestecate
cu orz. Intii se lasa orzul sa fiarba, iar cind s-a racit, se adauga
frunzele de nalba.
Nalba este indicata si in caz de secretie pulmonara abundenta, bronsita,
tuse si raguseala puternica (deci in laringita), amigdalita si gura
uscata. Ca sa nu se distruga substantele mucilaginoase, planta se lasa
peste noapte in apa rece, pentru a se forma asa-numitul extract rece.
Ratia pentru o zi este de 2-3 cesti caldute, baute in inghitituri mici.
Chiar si in cazul unui emfizem pulmonar rebel, considerat adesea incurabil,
care provoaca grele insuficiente respiratorii, nalba are un efect lecuitor.
Se beau minim 3 cesti pe zi, dupa cum am mentionat mai sus, iar frunzele
si florile, zdrobite, strecurate si bine inalzite, se pun peste noapte
sub forma de comprese in zona bronhiilor si pe piept.
Excelente se dovedesc baile de ochi si compresele la ochi facute cu
ceai de nalba caldut, pentru cazurile rare cind apare o secare a secretiei
lacrimale, care creeaza bolnavului o oarecare indispozitie si snzatia
de neajutorare.
Spalaturile cu nalba calduta sunt benefice in alergiile tenului, care
provoaca mincarimi si usturimi faciale. Nalba este folosita, extern,
pentru rani, abecese, picioare sau miini umflate provenite de pe urma
unor fracturi sau a unor flebite. In aceste cazuri se prescriu bai de
picioare sau de miini (a se vedea „Moduri de folosire”).
Aceste bai au dat in practica rezultatele cel mai bune. Ele sunt foarte
indicate tocmai dupa o fractura la picior, cind aceasta este tot mereu
suprasolicitat si se umfla.
„In vecinatatea noastra locuia o femeie care-si rupsese cu niste
ani in urma glezna. Avea permanent probleme cu piciorul si intr-o zi
a trebuit sa se interneze iarasi in spital. Am intalnit-o dupa ce a
fost ecternata, schiopatind tare, iar piciorul era umflat pana peste
genunchi. Desi mergea cu baston, inainta intr-un ritm de melc. Am luat
impreuna nalbe proaspete. A doua zi si-a inceput baile. Nu exagerez
cind povestesc ca dupa o saptamina n-a mai avut nevoie de baston si
piciorul arata din nou normal. La fel a fost si cu o alta femeie care-si
fracturase incheietura miini drepte si aceasta o jena tot mereu. Ce
gospodina si mama isi poate meneja mina drepata? In fiecare noapte,
mina ii zvacnea si mult timp i s-a umflat zilnic. Intilnind-o, am sfatuit-o
sa faca bai cu nalba. Si acest caz s-a amerliorat grabnic.”
Un picior umflat cu ulcer varicos nu trebuie neglijat, nici chiar la
batrinete. Si aici ajuta baile de nalba combinata cu frunze proaspete
de patilagina. Acestea din urma se spala bine si se aplica umede pe
rana deschisa. Rana se inchide peste noapte si nu se mai deschide, chiar
daca era veche de 10-15 ani sau si mai mult. Daca va chinuiti cumva
cu o astfel de rana deschisa, uramti sfetul in legatura cu frunzele
proaspete de patlagina. Veti fi surprinsi cit de repede se va inchide
leziunea. Si nu veti mai gindi, citind aceste rinduri: „Aici chiar
exagerati rau de tot!” Cele spuse, se bazeaza pe experienta dobandita
in timp.
Iata o istorioara care, desi para miraculoasa corespunde totusi realitatii:
„Este realmente uimitor ce performante poate avea aceasta micuta
planta medicinala care se tiraste pe pamint. Sedeam intr-o zi in Linz,
singura la o masa a cazinoului teatrului, pentru a minca de prinz. O
doamna s-a asezat la masa mea si, intrind in vorba, am aflat ca-si face
griji in legatura cu sotul ei care trebuie sa se interneze periodic
la spital, iar de curind si-a pierdut si vocea. Medicii tot evitau sa
raspunda la intrebarile ei si ii era teama sa nu fie vorba despre un
cancer laringian. „Nu fiti descurajata” i-am spus. „Incercati
cu plante medicinale. Doar exista minunata nalba care ajuta la laringite.Se
face cu ea gargara de mai multe ori pe zi, iar resturile plantelor din
care s-a preparat ceaiul – amestecate cu faina de orz –
se aplica peste noaptea sub forma de comprese calde de terci.”
Aceasta s-a intimplat intr-o joi. La masa ne-am inprietenit si am facut
schimb de adrese. Saptamina urmatoare, miercuri, respectiva doamna mi-a
telefonat: „Un inger pazitor v-a scos in calea mea si m-a trimis
la masa dumneavoastra. Sotul meu este mai bine. Am facut exact asa cum
ati spus. Fiica noastra este medic la Viena. I-am comunicat intentia
mea de a-l scoate pe tatal ei din spital, ca sa incerc sa-l tratez cu
plantye medicinale. <<Daca asta te linisteste, mama, incearca!>>
mi-a spus. Apoi am vorbit cu doctorul nostru care a zis si el ca n-are
in principiu nimic impotriva plantelor medicinale. Deci mi-am luat sotul
acasa; el facea gargara, iar eu ii puneam comprese calde la git. De
citeva zile si-a recapatat chiar si glasul.” Dupa o saptamina
a veni un al doilea telefon: „Sotul meu e bine si spera sa-si
poata relua curind orele si sa-si tina cursurile. As vrea doar sa va
mai comunic ce a zis medicul primar care-l consulta pe barbatul meu,
cind i-am povestit totul: <<Femeia aceasta merita o medalie de
aur!>>.”
Buna noastra nalba nu este deci eficae doar in laringite, ci si in cancer
laringian. In astfel de cazuri se prepara un extract rece, lasind peste
noapte cantitatea de plante necesara dozei pe o zi sa stea la macerat
in 2 ½ litri de apa (1 lingurita cu varf de plante de ¼
litru de apa). Dimineata, maceratul se incalzeste usor si se tine intr-un
termos clatit in prealabil cu apa fierbinte. Se beau 4 cesti pe parcursul
zilei, incetul cu incetul, iar cu restul se face gargara. In cazul unei
uscaciuni a gurii, gitlejului si nasului, care stirneste deseori o puternica
nevozitate a bolnavului, se face tot gragara si se clateste gura de
mai multe ori pe zi cu ceai de nalba. Si contra uscaciunii ochilor se
folosesc cu succes bai si comprese cu acleasi ceai.
Nalba, care creste mai ales pe linga gospodariile taranesti, este alungata
tot mai mult in zilele noastre din aceste locuri. In stradania de a
indeparta umezeala si murdaria si de a da casei un aspect placut si
in exterior, se toarna deseori o fisie de beton in jurul casei sau un
pavaj pentru scurgerea apei de ploaie. Atunci i se ia insa nalbei locul
ei mostenit de generatii. Asa dispare tot mai mult acest mare ajutor
al omenirii, pentru care n-avem cuvinte destule sa-i multumim Domnului!”.
Moduri de folosire:
-prepararea ceaiului: Numai ca extract rece! Se pune 1 lingurita (cu
varf) de plante la ¼ litru de apa, se lasa sa stea peste noapte
la macerat, dimineata se incalzeste usor.
-bai de picioare si miini: 2 miini pline de nalba se lasa peste noapte
in apa rece, intr-un recipient de 5 litri. A doua zi se incalzeste totul
atit cat suporta miinile si picioarele. Durata baii – 20 minute.
Apa, reincalzita, poate fi folosita inca de 2 ori.
-comrepse: Resurile de plante de dupa prepararea ceaiului se incalzesc
usor in putina apa si se face un terci, amestecindu-le cu faina de orz;
terciul se intinde pe o bucata de pinza si se aplica local, cit e cald.